Preventia preeclampsiei

Repausul la pat si modificarea alimentatiei

Incidenta PE nu este redusa prin repaus la pat, restrictia activitatii fizice ori modificarea alimentatiei, inclusiv restrictia de sare, suplimentarea cu magneziu, zinc, acid folic, vitaminele C, D si E sau ulei de peste.

Suplimentarea cu calciu pentru femeile cu o dieta saraca in calciu poate reduce la jumatate riscul de aparitie al PE. Date preliminare sugereaza ca administrarea de pravastatina poate fi benefica la gravidele cu risc crescut pentru PE.

Aspirina in doza mica

Folosirea profilactica a aspirinei in doza mica pentru preventia PE a fost studiata extensiv. O meta-analiza a mai multor studii clinice a demonstrat ca administrarea aspirinei in doza mica in sarcinile cu risc crescut a redus incidenta PE cu 10%. Totusi, in cele mai multe din studiile incluse, tratamentul cu aspirina a fost initiat dupa 16 saptamani gestationale si la o doza de <100 mg/zi.

Spre deosebire de meta-analiza citata mai sus, o alta meta-analiza a demonstrat ca administrarea de aspirina, atunci cand este initiata inainte de 16 saptamani rezulta intr-o injumatatire a cazurilor de PE, insa daca este initiata dupa 16 saptamani nu are un efect semnificativ. Mai mult, efectul aspirinei a fost dependent de doza, o scadere a incidentei PE fiind asociata cu utilizarea unor doze >100 mg/zi.

In 1543 i.e.n egiptenii utilizau extractul de salcie pentru tratarea durerii.

In 400 i.e.n. Hippocrate utiliza pulbere obtinuta din coaja si frunzele de salcie pentru tratarea cefaleei, durerilor si febrei.

In 1828 Johann Buchner de la Universitatea din Munchen a extras ingredientul activ din salcie si l-a denumit salicin (termenul Latin pentru salcie).

In 1915 Bayer a dezvoltat tabletele de aspirina.

In 1979 Crandon si Isherwood au descoperit ca femeile care primeau regulat aspirina pe durata sarcinii au avut o incidenta mai mica a PE fata de cele netratate.